Mie imi plac liliecii si de mult timp caut accesorii cu lilieci. Dar rar se intampla sa gasesc cate un medalion la magazinele mari sau pe la tarabe cu bijuterii/accesorii. Am rugat pana si prietene din alte tari sa imi caute, dar slabe sanse. Din fericire mai apar diferite obiecte prin magazine cu ocazia zilei de Halloween, perioada pe care eu o astept cu nerabdare
Ma gandeam ca poate mai sunt si alte persoane care cauta asa ceva, asa ca am tras o privire pe net si va arat si voua ce am gasit
Va rog sa-mi spuneti impresia la prima vedere despre fotografie.
Din aceasta imagine rezulta sau nu ca liliecii se prind in par?
Do you think bats are caught in the hair?
Cei care ma cunoasteti, sau cunoasteti cate ceva despre modul de viata al liliecilor, va rog sa faceti abstractie si sa-mi raspundeti strict la ce va spune la prima vedere poza respectiva.
Liliecii pot fi utilizaţi atât ca indicatori ai prezenţei unei probleme în zonă cât şi ca bioindicatori ai încălzirii globale. Ei sunt verigi importante din reţeaua trofică aeriană, două din motivele pentru care pentru care sunt consideraţi bioindicatori fiind apariţia lor obişnuită în fiecare dintre aceste nivele trofice şi imobilitatea lor relativă prin preferinţa pentru aceleaşi adăposturi şi zone de vânătoare. Ei au de asemenea o contribuţie importantă în ecosistem ajutând la menţinerea populaţiilor de insecte, polenizarea florilor şi dispersia seminţelor pe arii largi.
Caracteristicile care îi fac pe lilieci bioindicatori ideali pentru monitorizarea stării mediului sunt:
Au distribuţie geografică largă (pe tot Globul, cu excepţia polilor).
Răspunsurile lor la degradarea habitatului pot fi corelate cu răspunsurile altor taxoni (de exemplu, insecte)
Diversitate trofică. Din cele peste 1100 de specii de lilieci se desprind urmatoarele categorii: liliecii frugivori, nectarivori, insectivori, polenivori, carnivori (se hrănesc cu amfibieni, peşti sau păsări mici) şi hematofagi (cele 3 specii de lilieci vampir din America Centrală şi de Sud). O încălzire medie globală cu 3º C va schimba clima în mod suficient, astfel încât 7-11% din plantele vasculare în America de Nord nu vor mai avea loc în cadrul climatului corespunzător. Mulţi lilieci se bazează pe plante (în special arbori), ca adăposturi pentru diferite perioade de timp. Liliecii nectarivori polenizează peste 500 de specii din zonele tropicale. Cei frugivori dispersează seminţele fructelor bine coapte pe care le consumă, contribuind astfel la regenerarea pădurilor tropicale. Un liliac frugivor diseminează până la 60.000 de seminţe pe noapte, mature, care trecute prin tubul digestiv şi eliminate odată cu fecalele au rată crescută de germinare. Cu toate acestea 84% din speciile de lilieci de pe Glob sunt insectivori.
Activitatea lor este influenţată de schimbările climatice, mortalitatea lor putând fi cauzată de secetă, frig şi ploi, de căldură extremă sau de cicloane. De asemenea îşi pot pierde adăposturile din cauza schimbării nivelului mării (în cazul peşterilor de coastă).
Ratele lente de reproducere pot duce la scăderi rapide ale populaţiilor. Ciclul de reproducere al liliecilor din zona temperată este strâns legat de modul lor de hibernare. La aceste specii, toamna şi iarna, spermatozoizii sunt stocaţi în tractul reproductiv al femelelor până în primăvara anului următor. În cazul în care temperatura şi cantitatea de hrană cresc în a doua jumătate din iarna, ei vor trezi din hibernare prematur, femelele ovulează şi rămân gestante. În schimb, în perioadele cu condiţii meteorologice nefavorabile asociate cu lipsa hranei în timpul sarcinii, perioada de gestaţie se prelungeşte. Capacitatea liliecilor de a stopa, accelera sau încetini rata de creştere fetală este unică printre mamifere.
Liliecii limitaţi la clima mai rece, fie latitudinal sau altitudinal, pot fi compromişi de încălzirea globală şi, dacă sunt incapabili să se adapteze sau să supravieţuiască vor deveni pe cale de disparitie. Liliecii deja adaptaţi la clima caldă pot să crească, atât în număr cât şi în limite geografice. În măsura în care încălzirea globală modifică zonarea plantelor şi a animalelor (în special a insectelor) din întreaga lume, ne putem aştepta ca liliecii să răspundă prin schimbarea adăposturilor şi a zonelor de vânătoare, modificarea efectivelor şi/sau a compoziţiei speciilor.
Cu toate ca in tara noastra mai sunt inca multi adepti ai superstitiilor carora le este teama de lilieci, in alte colturi ale lumii se pune accent pe studiul si protejarea lor. Oameni pasionati de lilieci de pe toate continentele au dezvoltat o multime de metode pentru cercetarea acestor animale precum si o serie de activitati de popularizare a liliecilor, unele mai interesante si mai amuzante, pentru toate categoriile de varsta. Acestea si multe alte informatii le puteti gasi mai jos:
Incepand din anul 2000, si in Romania a inceput sa se puna baza pe cercetarea liliecilor si se organizeaza actiuni de informare-constientizare a populatiei privind modul de viata si rolul acestora in natura. Mai multe detalii se pot afla de la Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania (APLR) si filialele acesteia din diferite zone ale tarii:
Ordinul Arhitectilor din Romania, filiala Sibiu-Valcea a trimis o scrisoare Consiliului Local prin care explica faptul ca trebuie ceruta reducerea regimului de inaltime a imobilelor, pe langa alte nereguli semnalate in proiect. Proiectul companiei Sitex Dumbrava SA a perimit recomandarea de neavizare din partea Comisiei de specialitate a Consiliului Local.
Afaceristul sibian Ilie Carabulea a explicat in exclusivitate pentru “Adevarul de aseara” ca nu are de gand sa renunte la proiectul din Padurea Dumbrava: “Daca nu a fost complet, o sa-l completez, dar deocamdata nu am primit nimic in scris in care sa mi se explice de ce acesta a fost retras de pe ordinea de zi. Ce pot sa va spun si vreau sa se inteleaga este ca geneza acestui proiect este luata din dezvoltarile facute de intreprinzatorii germani, pe care Romania trebuie sa le urmeze pentru dezvoltarea economica.”
De profesie inginer, a absolvit in anul 1970 Institutul Politehnic Brasov, iar dupa 1973 a ocupat pozitii importante in cadrul mai multor companii sibiene. Ilie Carabulea, detine in prezent S. C. Atlassib S.R.L., una dintre cele mai mari companii de transport international de persoane din Romania. El detine afaceri si in domeniile: agricultura, industrie, turism, leasing, al asigurarilor si cel financiar – bancar, fiind actionar semnificativ al Bancii Comerciale Carpatica. Cu o avere estimata la 75 mil. de dolari, Carabulea se afla pe locul trei in lista celor mai bogati sibieni.
(pentru mai multe detalii privind proiectul de fata, vezi “Sibienii vor defrisarea Padurii Dumbrava pentru constructia unui strand!” )
In fiecare an pe 22 septembrie, oameni din intreaga lume se aduna pentru a marca “Ziua fara Masini” si a promova alternative la automobilul personal sau de serviciu. Sute de orase isi inchid centrele circulatiei auto, mersul pe jos, bicicleta, transportul public si alte forme de deplasare fiind incurajate.
“Masa Critica este o plimbare in masa cu bicicletele, o sarbatoare a mersului pe bicicleta.
Are loc de obicei in ultima zi de vineri a fiecarei luni, in peste 500 orase de pe glob.
Masa Critica nu este condusa de nimeni, nu are organizatori si nici membri, nu are nici un mesaj oficial, cu toate ca este in general inteleasa ca un efort de a promova mijloacele alternative de transport (nemotorizate) si un mod de a-i face pe ceilalti participanti la trafic sa fie constienti ca si biciclistii fac parte din trafic. Noi nu blocam traficul, noi facem parte din trafic.
In Sibiu, Masa Critica are loc in ultima zi de vineri a fiecarei luni.
Pentru mai multe detalii: Mihai Vasile <michelangero@yahoo.co.uk>
Intradevar, sunt animale nocturne, crepusculare, iar in fotografii nu sunt prea fotogenici. Temerile legate de ei sunt nefondate, aduc un folos real in primul rand sanatatii omului. Prin filmuletele si fotografiile urmatoare sper sa contribui la schimbarea conceptiilor oamenilor legate de aceste animale. Trebuie doar ca ei sa fie priviti mai cu atentie; sunt animale interesante care nu-si merita statutul de animale periculoase sau aducatoare de ghinion. Nu are rost sa mai vorbim despre lilieci si comportamentul lor, pentru cine este interesat sunt destule linkuri atasate unde pot gasi informatii….
Veste buna pentru turisti si alpinisti: Ministerul Turismului a alocat fondurile necesare crearii unor refugii si refacerii marcajelor. Zonele vizate sunt Muntii Fagaras, Bucegi, Piatra Craiului si Brasov, pentru refacerea infrastructurii carora au fost alocati 6,5 milioane lei.
Ciprian Pais, Directorul Serviciului PublicJudetean Salvamont (SPJS) Brasov sustine ca se vor desfasura incepand de saptamana viitoare pe o perioada de 12 luni. Firma care se ocupa de lucrari este SC RambSistem SRL. Lucrarile vor incepe cu modernizarea zonelor si bazelor de salvare pe Valea Sambetei din Masivul Fagaras, Curmatura din Piatra Craiului, Zanoaga, Ciubotea (Bucegi). De asemenea a mai fost inclusa construirea unor refugii in zona Berevoiescu Mare (Mtii Fagaras spre Piatra Craiului) si Saia Batrana (Bucegi).
Vor fi refacute traseele montane din cele 3 zone si podetele, vor fi pusi peste 1200 de stalpi, indicatoare si tablite de informare turistica pe traseele spre Valea Ciubota, Coltii Tapului, Valea Tiganesti si Valea Gaura (Bucegi), Urlea-Valea Sambata, Valea Podragului-Varful Comisu (Mtii Fagaras).
sursa: adevarul de aseara (www.adevarul.ro) -talida bendris (brasov.adevarul.ro)
Pentru a pune in aplicare proiectul se va defrisa o suprafata de 18 ha de padure, strandul urmand a fi construit din fonduri publice estimate de Primarie la 45 milioane de euro.
Locatia este in locul unei unitati militare, langa drumul ce leaga Sibiul de Rasinari, dupa fosta fabrica SITEX Dumbrava (in locul careia se va construi un cartier razidential). In initialele declaratii oficiale ale Primariei a reiesit ca in locul respectiv nu exista padure, cu toate ca unitatea se afla in mijlocul unei paduri de stejar cu copaci in varsta de 70-120 de ani, iar in interiorul unitatii se afla 2 stejari cu varste de 150 si respectiv 170 de ani. De asemenea in jurul unitatii sunt poteci batute de animale, iar constructia unui complex recreativ ar perturba fauna din zona.
Padurea Dumbrava este o arie protejata, facand parte din Parcul Natural Dumbrava Sibiului, declarat prin HG nr. 12/28.09.1994 a Consiliului Judetean Sibiu, si administrat de R.A. Romsilva Sibiu.
Zona verde a Sibiului se reduce tot mai mult
O alta suprafata a padurii a fost defrisata in apropierea gradinii zoologice, in spatele unor hoteluri si restaurante, zona in care s-au construit vile. De asemenea, cartierul Valea Aurie, recunoscut pentru zona peisagistica deosebita (datorita unor lacuri situate intre marginea cartierului si cea a padurii), a fost privat de acel peisaj, lacurile fiind secate tot pentru comstruirea unui complex educativ-sportiv, proiecte de trei arhitecti din Asociatia Convietuirea Sibiu.
Daca doriti sa va impuneti punctul de vedere privind intentia Primariei Sibiu de a construi din bani publici un strand de 45 de milioane de euro inPadurea Dumbrava puteti scrie pe adresa Primariei Municipiului Sibiu, str. Samuel Brukenthal nr. 2 sau sa depuneti o adresa cu punctul dumneavoastra de vedere la sediul Centrului de Informare pentru Cetateni din cadrul Primariei. De asemenea puteti trimite impresiile pe email la adresa
necesare crearii unor refugii si refacerii marcajelor. Zonele vizate sunt Muntii Fagaras, Bucegi, Piatra Craiului si Brasov, pentru refacerea infrastructurii carora au fost alocati 6,5 milioane lei. 